sâmbătă, 6 iunie 2026

Russula decipiens

Russula decipiens
Russula decipiens (Singer) Svrček 1967, Russula maculata var. decipiens Singer 1931

 
 Otrăvitoare
Russulaceae   

TOXICITATE: otrăvitoare; consumarea acestei ciuperci duce la apariția disconfortului gastro-intestinal
FRUCTIFICAȚIE: iulie-octombrie
ECOLOGIE: micorizantă; se dezvoltă pe solul pădurilor de foioase, în special sub Quercus, uneori Carpinus
SPECII SIMILARE: Russula vesca, la care cuticula nu acoperă în întregime pălăria la maturitate; Russula vinosopurpurea, la care cuticula este roșu-vineție, roșu-violet sau violet-maronie, uneori la centru cu pete crem; Russula cuprea, care are lamelele adnexe, palid ocru

BAZIDIOCARPUL: inițial convex, apoi aplatizat și ușor adâncit la centru, cu diametrul de 4-10 (14) cm; cuticula separabilă pe jumătate din rază, roșu-rozie, roșu-carmin, roșu-vineție, brun-roșcată, mai deschisă la culoare în centru (palid ocru, palid ocru-oliv)
LAMELELE: adnate la ușor decurente; dese, bifurcate; la început crem, palid gălbui, apoi de un galben viu, la vârf cu tentă portocalie
PICIORUL: inițial alb, apoi cu pete maronii la bază, înalt de 3-8 (14) cm şi gros de 10-25 mm

Russula decipiens IMG30177

Russula decipiens IMG30179

Russula decipiens IMG30181

Bibliografie:
Bon M. (1998). Monographic key for European Russulae. Documents Mycologiques 18 (71-72): 1-125
Manic Ș. (2020). Contributions to the research on the genus Russula in the Mycobiota of Bessarabia. Acta Horti Botanici Bucurestiensis 46: 169-180
Pázmány D. (1992). Survey of Russula species from Transilvania. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca. vol.22: 31-60
Sarnari M. (2020). Monografia illustrata del Genere Russula in Europa. Tomo Primo. Associazione Micologica Bresadola 46: 1-799
Singer R. (1932). Monographie der Gattung Russula. Beihefte zum Botanischen Centralblatt 49(1): 205-380