Tremella mesenterica

Golden jelly fungus, Yellow brain fungus, Yellow trembler, Witches' butter

Helvella mesenterica Schaeff. 1774, Tremella lutescens Pers. 1798

Necomestibililă

Tremellaceae

COMESTIBILITATE: deşi nu este considerată o specie comestibilă, chinezii o folosesc în alimentaţie, iar în Spania este folosită ca adaus în supe FRUCTIFICAȚIE: tot timpul anului; fructifică îndeosebi pe vreme umedă ECOLOGIE: saprofită; se dezvoltă solitar sau în grupuri, pe ramuri căzute de foioase, în crăpăturile din scoarţa arborilor (mai ales pe fag - Fagus, stejar - Quercus, frasin - Fraxinus excelsior), în păduri umede, producând un putregai alb

BAZIDIOCARPUL: gelatinos, la exemplarele tinere cu pliuri ondulate care-i dau aspect de creier, la maturitate neregulat și sunouos lobat sau profund plisat; pe vreme umedă este gelatinos, galben-auriu, galben-portocaliu, alb-gălbui; pe vreme uscată este tare, portocaliu închis; are diametrul de 2-5 (10) cm și înălțimea de 2-4 (5) cm HIMENOFORUL: suprafaţa fertilă cu aspect lobat, adeseori lucioasă pe vreme umedă PICIORUL: este foarte scurt

SPECII SIMILARE: Dacrymyces palmatus, care crește pe lemn de conifere şi care se aseamănă cu exemplarele tinere de Tremella mesenterica CARNEA: carnea este elastică, gelatinoasă, translucidă; fără gust și miros

IMPORTANȚĂ: s-au făcut cercetări care au arătat că în corpurile de fructificaţie există o polizaharidă care are efect hipocolesterolemic

►bazidiocarpi maturi

►bazidiocarpi tineri

Bibliografie:
●	Arora D. (1986). Mushrooms demystified. Ten Speed Press: 673-674
●	Associazione Micologica Italiana Naturalistica Telematica (2018). Tutto Funghi. Cercali, Conoscerli, Raccoglierli. Giunti Editore S.p.A.: 119
●	Courtecuisse R., Duhem B. (2011). Guide des champignons de France et d'Europe: 1-544
●	Gregori A. (2013). Medicinal mushrooms native to Slovenia. Acta Biologica Slovenica. 55(2): 9-22
●	Greville R.K. (1824). Flora Edinensis or a description of plants growing near Edinburgh, arranged according to the Linnean System, with a concise introduction to the natural orders of the Class Cryptogamia, and illustrative plates. Edinburgh: 426-427
●	La Chiusa L. (2020). Guida completa al riconoscimento dei funghi. Giunti Editore S.p.A.: 290
●	Læssøe T. (2000). Manuales de Identificación - Hongos. Ediciones Omega: 282
●	Laux H.E. (2019). Der große Kosmos Pilzführer. Éditions Sud Ouest: 590
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 15
●	Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 226
●	Palazón Lozano F. (2001). Setas para todos Pirineos, Península Ibérica. Pirineo: 96
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 295
●	Phillips R. (2013). Mushrooms A comprehensive guide with over 1,250 detailed photographs of mushrooms and other fungi. Macmillan. London: 1-1327
●	Pippola E., Kotiranta H. (2008). The genus Tremella (Basidiomycota, Tremellales) in Finland. Annales Botanici Fennici 45: 401-434
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 76-77
●	Sánchez Rodríguez J.A. (2004). Guía de Hongos de la Provincia de Ávila. Ávila: Diputación Provincial de Ávila: 68
●	Sardariu O.A., Mititiuc M. (2009). Contributions to the study of macromycetes in the Unsu Forest, Iaşi County. Analele ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, Secţiunea a II-a, Biologie vegetală 55(2): 137-143
●	Smith J.E., Rowan N.J., Sullivan R. (2002). Medicinal mushrooms: a rapidly developing area of biotechnology for cancer therapy and other bioactivities. Biotechnology Letters 24: 1839-1845