Pseudoclitocybe cyathiformis

Comestibilitate: mediocră

Tricholomataceae

Bazidiocarpul: la început convex cu marginile răsucite înspre interior, ulterior în formă de pâlnie, cu marginile neregulat ondulate şi uşor striate radiar, cu diametrul de 4-8 cm; cuticula netedă, de culoare bej-maronie, brun-cenuşie, brun-roşcată, brun închis Lamelele: adnate, mai târziu uşor decurente; bifurcate, aglomerate, inegale, iniţial cu colorit bej-albicios, ulterior cenuşiu-maronii Piciorul: cu colorit roşu-maroniu, fistulos, fibros, uşor îngroşat la bază, acoperit de fibrile longitudinale crem-cenuşii şi miceliu alb la bază; are înălţimea de 6-10 cm şi grosimea de 5-10 mm Fructificaţie: septembrie-decembrie Ecologie: saprofită; creşte solitar, în grupuri sau împrăştiat pe solul pădurilor sau pe buştenii de conifere (Pinus) sau foioase (Fagus, Quercus) din pădurile de amestec; la marginea drumurilor forestiere, în rarişti de pădure Specii similare: • Pseudoclitocybe expallens, la care lamelele sunt decurente şi marginea pălăriei este mai adânc striată radiar • Myxomphalia maura, care se dezvoltă numai pe resturile de lemn ars din păduri • Cantharellula umbonata, care are lamelele albe, puternic bifurcate; se dezvoltă printre perniţele de muşchi de pământ din pădurile de conifere Comestibilitate: mediocră; carnea din pălărie subţire şi elastică, cea din picior fibroasă, o fac foarte puţin apreciată în gastronomie

  Referinţe:

●	Adamčík S., Christensen M., Heilmann-Clausen J., Walleyn R. (2007). Fungal diversity in the Poloniny National Park with emphasis on indicator species of conservation value of beech forests in Europe. Czech Mycology 59(1): 67-81
●	Cooke M. C. (1871). Handbook of British Fungi. Macmillan and co., Paris and New York: 42
●	García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 7-287
●	Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Heterobasidiomycetes. Tricholomatales. Version 2.1: 69
●	Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 118
●	Massee G. (1902). European Fungus Flora: Agaricaceae. Duckworth & co. London: 88
●	Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 285
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 181-182
●	Tagliavini O., Tagliavini R. (2003). Atlante dei funghi commestibili della Basilicata. Seconda edizione. Consiglio Regionale della Basilicata: 248