Pluteus atromarginatus

Comestibilitate: mediocră

Pluteaceae

Bazidiocarpul: la început convex, ulterior plan- convex până la aproape aplatizat, adesea larg umbonat la centru, cu diametrul de 3-12 cm; cuticula de culoare brun-negricioasă, cenuşiu-negricioasă este adesea acoperită cu fibrile radiale Lamelele: libere; mari, aglomerate; la început albicioase, ulterior rozii, cu colorit întunecat (maro închis până la negru) înspre margine; la marginea pălăriei există lamele mai scurte Piciorul: subţire (5-25 mm diametru), înalt de 5-10 cm, uşor îngroşat la bază, brun închis, acoperit de fibrile longitudinale brun-cenuşii; poziţionat central; separabil de pălărie Fructificaţie: iulie-octombrie Ecologie: saprofită; se dezvoltă solitar sau împrăştiat pe buşteni în putrefacţie (mai ales de conifere), butuci, cioate, aşchii de lemn, grămezi de rumeguş Specii similare: • Pluteus cervinus, care are bazidiocarpul cu colorit unifor maroniu, lipsit de fibrile radiale şi lamele marginale; se dezvoltă în special în pădurile de foioase • Pluteus umbrosus, care are bazidiocarpul încreţit radial, acoperit cu solzi mici brunii; la marginea exterioară a lamelelor sunt prezente floculozităţi maro închis; creşte în pădurile de foioase Comestibilitate: mediocră; carnea fragilă, albicioasă, nu-şi schimbă culoarea prin strivire

Bazidiocarpi maturi

  Referinţe:

●	García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 7-287
●	Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Heterobasidiomycetes (Amanitales, Pluteales, Entolomatales). Version 2.1: 24
●	Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 166
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 207

Pluteus cervinus

Deer mushroom, Deer shield, Fawn mushroom, Roe-brown roof fungus

Agaricus cervinus Schaeff. 1774, Gymnopus pluteus (Batsch) Zaw. 1835, Pluteus atricapillus (Batsch) Fayod 1889

Comestibilă condiționat

Pluteaceae

COMESTIBILITATE: comestibilă (mediocră), dacă este gătită; nu este o ciupercă foarte apreciată în gastronomie FRUCTIFICAȚIE: aprilie-noiembrie; poate fi găsită cel mai adesea primăvara şi toamna ECOLOGIE: saprofită; creşte solitar, împrăştiat sau în mici grupuri, pe buşteni, buturugi, rădăcini putrede de foioase (rar de conifere); este o specie întâlnită foarte frecvent în pădurile de foioase SPECII SIMILARE: Megacollybia platyphylla, ale cărei lamele sunt distanţate, piciorul este albicios sau cenuşiu,

cu rizomorfe albe lungi la bază; Pluteus salicinus, care are partea inferioară a piciorului cu tentă verzuie sau albăstruie; pălăria de dimensiuni mai mici (3-6 cm); Pluteus aurantiorugosus, care are pălăria auriu-roşcată sau portocalie, de dimensiuni mai mici (2-5 cm); unele specii de Entoloma, la care lamelele sunt ataşate de picior şi nu se dezvoltă pe trunchiuri în putrefacţie; unele specii de Volvariella, la care lamelele sunt libere, dar care au la baza piciorului o volvă în formă de cupă

CARNEA: carnea este moale, albă, compactă, cu un miros uşor de ridiche; poate fi tăiată în felii mari, sotată în ulei şi folosită astfel ca garnitură la friptură; poate fi fiartă la foc mic în unt până capătă un pic de culoare, condimentată cu puţină sare, adăugat lichid şi fiartă în continuare până scade lichidul; poate fi deshidratată şi folosită în stare uscată în diferite preparate; poate fi tăiată în bucăţi mari şi lăsată la marinat pentru a fi folosită mai târziu

BAZIDIOCARPUL: la început în formă de clopot, mai târziu convex până la aplatizat şi uneori uşor umbonat, de 3-15 cm diametru, cu formă şi aspect foarte variabile; cuticula uşor detaşabilă, brun-roşcată, ocru-maronie, cenuşiu-maronie, maroniu închis, uneori albicioasă, mai închisă la centru, netedă, acoperită de fibrile întunecate dispuse radial, vâscoasă pe vreme umedă LAMELELE: libere, dese; la început albe, ulterior rozii

DĂUNĂTORII: corpurile de fructificaţie sunt atacate de diptere din familiile: Mycetophilidae, Trichoceridae, Drosophilidae, Platypezidae, Psychodidae, Asteiidae, Sphaeroceridae

PICIORUL: cilindric, plin, fragil, fibros, dispus central, adeseori curbat; albicios, acoperit cu fibrile longitudinale maronii, de obicei îngroşat la bază; are înălţimea de 5-12 cm şi grosimea de 7-20 mm; se desprinde uşor de pălărie

►bazidiocarpi maturi

►bazidiocarpi tineri

Referinţe:
●	Christensen Clyde M. (1981). Edible Mushrooms. Second edition, revised. University of Minnesota Press: 67
●	García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 173
●	Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Heterobasidiomycetes (Amanitales, Pluteales, Entolomatales). Version 2.1: 25
●	Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 166-167
●	Hall I.R., Stephenson S.L., Buchanan P.K., Yun W., Cole A.L.J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 181-182
●	Justo A., Minnis A.M., Ghignone S., Menolli Jr. N., Capelari M., Rodríguez O., Malysheva E., Contu M., Vizzini A. (2011). Species recognition in Pluteus and Volvopluteus (Pluteaceae, Agaricales): morphology, geography and phylogeny. Mycological Progress 10(4): 453–479
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 123, 139
●	Massee G. (1902). European Fungus Flora: Agaricaceae. Duckworth & co. London: 120-121
●	Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 130-131
●	Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 56
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 207
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84
●	Webster J., Weber R. (2007). Introduction to Fungi. Third Edition. Cambridge University Press: 541