Coprinus comatus

Lawyer's wig, Shaggy ink cap, Shaggy mane

Agaricus comatus O.F. Müll. 1780, Agaricus ovatus Scop. 1772, Pselliophora comata (O.F. Müll.) P. Karst. 1879

Comestibilă

Agaricaceae

COMESTIBILITATE: comestibilă (excelentă), dar numai pălăriile foarte tinere, care pot fi consumate și în stare crudă FRUCTIFICAȚIE: aprilie-noiembrie ECOLOGIE: saprofită; se dezvoltă rareori solitar, cel mai adesea împrăştiat sau în grupuri, la marginea potecilor, marginea drumurilor, liziera pădurilor, prin pajişti, rarişti de pădure, grădini, la marginea zonelor cu tufărişuri, pe terenuri bogate în humus

BAZIDIOCARPUL: iniţial în formă de butoiaş sau alungit, cilindric, cărnos, acoperit cu o serie de floculozităţi mari albe cu aspect lânos, dispuse imbricat, la centru cu o zonă circulară ocru, apoi campanulat cu nuanţe crem-cenuşii, la final umbeliform, cu diametrul de 3-6 cm şi înălţimea de 5-10 cm LAMELELE: libere, foarte dese; la început albe, apoi rozii, la final se lichefiază devenind negre ca cerneala PICIORUL: neted, cilindric, înalt de 10-30 cm, gros de 10-25 mm, cu inel membranos nepersistent

SPECII SIMILARE: Coprinopsis atramentaria, care are pălăria conică până la campanulată, brun-cenuşie, lipsită de scvame; Coprinopsis picacea, care are pălăria gri-sepia, cu şanţuri fine radiale, acoperită cu resturi neregulate crem-albicioase de văl CARNEA: fragilă, cu gust şi miros plăcute, poate fi gătită cu diferite sosuri, consumată crudă în salate; o foarte

mare valoare alimentară o au exemplarele tinere, dar trebuiesc gătite la foarte scurt timp după ce au fost culese (la mai puţin de o oră sau două de la colectare), deoarece după 4-6 ore lamele şi bazidiocarpul se degradează ireversibil; este recomandat numai consumul corpurilor de fructificaţie ale căror lamele sunt încă albe

►bazidiocarpi tineri

►bazidiocarpi maturi

►bazidiocarpi maturi lichefiați

Referinţe:
●	Christensen Clyde M. (1972). Common Edible Mushrooms. Sixth printing. Lund Press, Minneapolis: 82
●	del Conte A., Lassoe T. (2008). The edible mushroom book. DK Publishing: 78
●	Cooke M.C. (1871). Handbook of British Fungi. Macmillan and co., Paris and New York: 161
●	Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Homobasidiomycetes. Agaricales. Version 2.1: 86
●	Gray S.F. (1821). A natural arrangement of British plants: according to their relation to each other as pointed out by Jussieu, De Candolle, Brown. Vol. 1. Baldwin, Cradock and Joy. London: 633-634
●	Greville R.K. (1824). Flora Edinensis or a description of plants growing near Edinburgh, arranged according to the Linnean System, with a concise introduction to the natural orders of the Class Cryptogamia, and illustrative plates. Edinburgh: 393
●	Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 211
●	Hall I.R., Stephenson S.L., Buchanan P.K., Yun W., Cole A.L.J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 199
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 146
●	Mabey R. (2012). Food for Free. HarperCollins Publishing: 374
●	Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 156-157
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 274
●	Persoon C.H. (1797). Tentamen dispositionis methodicae fungorum in classes, ordines, genera et familias. Cum supplemento adjecto. Petrum Philippum Wolf, Lipsiæ: 62
●	Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 499-500
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 219
●	Tagliavini O., Tagliavini R. (2003). Atlante dei funghi commestibili della Basilicata. Seconda edizione. Consiglio Regionale della Basilicata: 140