Greencracked brittlegill
|
Agaricus virescens Schaeff. 1774, Agaricus pectinatus var. virescens (Schaeff.) Harzer 1842
|
Comestibilă
|
Russulaceae
|
COMESTIBILITATE: comestibilă (excelentă), atât în stare crudă (în salate), cât și gătită
FRUCTIFICAȚIE: iulie-septembrie
ECOLOGIE: micorizantă; crește solitar sau în grupuri, pe solul pădurilor de foioase sau de amestec
SPECII SIMILARE: Russula aeruginea, care are pălăria verde-cenuşie, cuticula detaşabilă, nefisurată, iar carnea de sub cuticulă se colorează în ruginiu în contact cu aerul; Amanita phalloides, la care exemplarele tinere sunt învelite într-o volvă albă; Russula heterophylla, a
|
cărei pălărie este colorată în diferite nuanţe de verde, iar cuticula este netedă
BAZIDIOCARPUL: cărnos, la început globulos, ulterior convex, apoi aplatizat, uşor adâncit la centru, de 7-12 (15) cm diametru; cuticula este neseparabilă de pălărie, catifelată, palid verzuie, la maturitate cu numeroase crăpături ce formează o multitudine de plăci poligonale verde-cenuşiu închis până la verde crud, care îi conferă un aspect areolat; adesea pălăria este acoperită cu o serie de pete albicioase datorate dăunătorilor (melcilor)
|
CARNEA: compactă, tare, groasă, de culoare albă, cu gust slab de alune sau de fructe, este cea mai apreciată dintre toate speciile genului Russula; poate fi gătită prin prăjire în ulei, pe grătar sau pe grill, preparată pane sau poate fi pusă la murat
DĂUNĂTORII: larvele unor diptere Mycetophilidae se dezvoltă în interiorul corpurilor de fructificaţie
|
LAMELELE: adnate; sunt foarte dese, inegale, bifurcate, foarte fragile; iniţial albe cu o uşoară tentă crem, mai târziu brun-roşcate
PICIORUL: cilindric, tare, plin, alb, pruinos; are înălţimea de 3-6 (8) cm şi grosimea de 2-3 (4) cm
|
►bazidiocarpi maturi
|
►bazidiocarpi tineri
|
Referinţe: | |
● | Camangi F., Stefani A., Sebastiani L., Lippi A., Petrucci P., Falaschi N. (2008). Etnomicologia – La Risorsa Fungo in Alta Valle del Vara la Valle del Biologico. CM Alta Valle del Vara e SSSA: 208-209 |
● | Cooke M.C. (1871). Handbook of British Fungi. Macmillan and co., Paris and New York: 220:221 |
● | García Bona L.M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 199 |
● | Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 170 |
● | Mabey R. (2012). Food for Free. HarperCollins Publishing: 391 |
● | Massee G. (1902). European Fungus Flora: Agaricaceae. Duckworth & co. London: 33 |
● | Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 201-202 |
● | Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 460 |
● | Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 286 |
● | Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84 |
● | Sorbi C. (2009). Quattro Russula commestibili e facilmente identificabili, le colombine buone. MicoPonte 3: 25-33 |
● | Tagliavini Osvaldo (2012). Funghi della Basilicata / a cura di Osvaldo e Rosario Tagliavini: 352 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu