marți, 30 ianuarie 2018

Boletus badius


  Comestibilitate: bună
Boletaceae     
Boletus badius DSC129325
Boletus badius DSC129315

Bazidiocarpul: iniţial semisferic, apoi convex la aplatizat-convex, cu diametrul de 3-9(15) cm; cuticula este greu separabilă, catifelată, netedă, colorată în diferite nuanţe de brun (roşcat, cafeniu, castaniu, ciocolatiu); carnea din pălărie se colorează uşor în albăstrui prin rupere
Tuburile: adnate, cu lungimea de 8-15 mm; porii, neregulaţi, de 0,5-1 mm diametru, la început sunt albicioşi, crem, palid gălbui, cu timpul căpătând nuanţe oliv, verzui; prin apăsare, se colorează uşor în cenuşiu, gri-albăstrui
Piciorul: cilindric sau uşor subţiat la bază, robust, ocru-maroniu deschis, uneori cu tentă rozie; are înălţimea de 4-9(15) cm şi grosimea de 1-3 cm; carnea din picior, palid gălbuie, se colorează uşor în albăstrui prin rupere
Fructificaţie: august-noiembrie
Ecologie: ectomicorizantă; creşte solitar sau împrăştiat, la marginea pădurilor de conifere (sub Picea abies, Pinus), uneori şi a celor mixte
Specii similare:
Xerocomus subtomentosus, a cărei pălărie este mai deschisă la culoare (brun-cenuşiu deschis), iar porii nu-şi schimbă culoarea prin apăsare
Boletus edulis, care are piciorul mai gros, acoperit în partea superioară cu o reţea fină, de linii albicioase, cu aspect reticulat
Tylopilus felleus, la care porii, albi la început şi rozii la maturitate, se colorează în carmin, maroniu prin apăsare
Xerocomellus pruinatus, care are cuticula cu aspect pufos (acoperită cu o pruinozitate gri-albicioasă)
Cyanoboletus pulverulentus, care are porii, neregulaţi, cu colorit galben-limoniu, ulterior galben-oliv până la maroniu, se colorează în albastru prin apăsare
Gyroporus castaneus, la porii sunt albi, iar piciorul are câteva cavităţi la interior
Dăunători: corpurile de fructificaţie constituie o sursă de hrană pentru diferite specii de acarieni, larve de diptere, mamifere (Sciurus vulgaris)
Comestibilitate: bună; carnea este palid gălbuie, roz-maronie sub cuticulă; se pot consuma exemplarele tinere, în stare proaspătă, după îndepărtarea stratului himenal şi numai prin gătire îndelungată; exemplarele mature se pot conserva în ulei sau saramură, pot fi uscate, congelate, dar trebuiesc consumate cu precauţie pentru că pot cauza disconfort intestinal; de asemenea, pălăriile se pot tăia în bucăţi şi se pot prăji în unt, servite ca garnitură la carne, creveţi, peşte, ca ingredient în supe, risotto


Boletus badius DSC129329
Boletus badius DSC129332


  Referinţe:
del Conte A., Lassoe T. (2008). The edible mushroom book. DK Publishing: 82
Cooke M. C. (1871). Handbook of British Fungi. Macmillan and co., Paris and New York: 252
Fries E. (1821). Systema mycologicum: sistens fungorum ordines, genera et species, huc usque cognitas, quas ad normam methodi naturalis determinavit. Vol. 1, Lundæ, ex Officina Berlingiana: 392
Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Homobasidiomycetes. Boletales. Version 2.0: 24
Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 231
Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L. J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 235
Karsten P. A. (1882). Bidrag till kännedom av Finlands natur och folk. Haft.37: 11
Mabey R. (2012). Food for Free. HarperCollins Publishing: 380
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 57
Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 181-182
Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 560
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 271-272
Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu