Suillus granulatus

Weeping bolete

Boletus granulatus L. 1753, Ixocomus granulatus (L.) Quél. 1888

Comestibilă condiționat

Suillaceae

COMESTIBILITATE: comestibilă (bună), dar numai după îndepărtarea cuticulei (exemplarele tinere) FRUCTIFICAȚIE: iulie-noiembrie ECOLOGIE: micorizantă; crește împrăştiat sau în grupuri numeroase, rareori solitar, pe solurile acide dimprejurul coniferelor (Pinus) SPECII SIMILARE: Suillus grevillei, la care piciorul are un inel fragil, membranos, albicios; Suillus luteus, care are porii mici, circulari, iar piciorul are un inel membranos format prin desprinderea vălului parţial de stratul himenal

BAZIDIOCARPUL: semisferic, apoi convex, la maturitate convex-aplatizat, cu diametrul de 3-10 (15) cm; cuticula, foarte uşor separabilă aproape în totalitate, este netedă, vâscoasă pe vreme umedă, ocru-gălbue, brun-gălbuie, brun-portocalie, brun-roşcată; carnea de sub cuticulă, palid gălbuie, nu-şi schimbă culoarea în contact cu aerul TUBURILE: adnate sau decurente, lungi de circa 10 mm; porii, neregulaţi, atât alungiţi cât şi rotunzi, cu colorit palid gălbui, galben-limonii, ulterior galben-oliv, exsudă picături de lichid cu aspect lăptos la exemplarele tinere

CARNEA: compactă la exemplarele tinere, palid gălbuie, are un miros plăcut de fructe şi gust de alune; poate fi uscată şi folosită ulterior la prepararea supelor sau în amestec cu alte ciuperci; ocazional, consumul acestei ciuperci a dus la apariţia unui uşor disconfort gastric

PICIORUL: cilindric, cu colorit palid gălbui; are aspect granular, datorită picăturilor de lichid exsudate şi ulterior întărite pe picior, care din albe ca laptele se colorează în maroniu; are înălţimea de 4-8 cm şi grosimea de 1-2 cm DĂUNĂTORII: larvele unor specii de diptere se hrănesc şi se dezvoltă în stratul himenal

►bazidiocarpi maturi

►bazidiocarpi tineri

Referinţe:
●	Andersson C., Fabech B., Gry J., Jensvoll L., Krüger L., Lyrån B., Matilainen N., Nurttila A., Olafsson G. (2012). Mushrooms traded as food: Nordic questionnaire, including guidance list on edible mushrooms suitable and not suitable for marketing. For industry, trade and food inspection. Nordic Council of Ministers: 1-54
●	Associazione Micologica Italiana Naturalistica Telematica (2018). Tutto Funghi. Cercali, Conoscerli, Raccoglierli. Giunti Editore S.p.A.: 311
●	Blanco D., Fajardo J., Verde A., Rodríguez C. A. (2012). Etnomicología de los hongos del género Suillus, una visión global. Sociedad Micológica de Madrid 36: 175-186
●	Boa E. (2004). Wild edible fungi. A global overview of their use and importance to people. Food and Agriculture Organization of the United Nations. Rome: 1-147
●	Carrillo L., Audisio M. C. (2007). Manual de microbiología de los alimentos. 1a edición. San Salvador de Jujuy: 172-173
●	Cetto B. (1978). I Funghi dal Vero. Vol.1. 10° Edizione: 297
●	Cooke M. C. (1871). Handbook of British Fungi. Macmillan and co., Paris and New York: 251
●	Courtecuisse R., Duhem B. (2011). Guide des champignons de France et d'Europe: 1-544
●	Dann G. (2017). Edible Mushrooms. A Forager’s Guide to the Wild Fungi of Britain and Europe UIT Cambridge Ltd.: 1-526
●	Fries E. M. (1836-1838). Epicrisis Systematis Mycologici, seu Synopsis Hymenomycetum. Upsaliae, e Typographia Academica: 410-411
●	García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 93
●	Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Homobasidiomycetes. Boletales. Version 2.0: 19
●	Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 229
●	Guzmán G. (1990). Identificación de los hongos : comestibles, veneosos, alucinantes y destructores de la madera. Limusa: 92
●	Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L. J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 112
●	Jordan P. (2015). Field Guide to Edible Mushrooms of Britain and Europe. Bloomsbury Publishing Plc.: 100
●	Karadelev M., Rusevska K., Spasikova S. (2007). The Family Boletaceae s.l. (Excluding Boletus) in the Republic of Macedonia. Turkish Journal of Botany 31: 539-550
●	Karsten P.A. (1882). Bidrag till kännedom av Finlands natur och folk. Haft.37: 10
●	Kummer P. (1871). Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichen und sichern Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze: mit Ausnahme der Schimmel - und allzu winzigen Schleim - und Kern-Pilzchen. Zerbst: Verlag von E. Luppe's Buchhandlung: 65
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 64
●	Mabey R. (2012). Food for Free. HarperCollins Publishing: 384
●	Palazón Lozano F. (2001). Setas para todos Pirineos, Península Ibérica. Pirineo: 583
●	Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 560
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 271
●	Sánchez Rodríguez J. A. (2004). Guía de Hongos de la Provincia de Ávila. Ávila: Diputación Provincial de Ávila: 116
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84
●	Tagliavini Osvaldo (2012). Funghi della Basilicata / a cura di Osvaldo e Rosario Tagliavini: 292