Brown fly agaric, King fly agaric
|
Amanita muscarius var. regalis Fr. 1821
|
Otrăvitoare
|
Amanitaceae
|
TOXICITATE: consumul acestei ciuperci duce la apariţia sindromului panterian, datorită conţinutului de muscimol și acid ibotenic
FRUCTIFICAȚIE: iulie-septembrie
SPECII SIMILARE: Amanita caesarea, la care pălăria nu are resturi albicioase de văl; Amanita rubescens, la care carnea se înroșește prin rupere
ECOLOGIE: micorizantă; se dezvoltă pe solul pădurilor umede de molid (Picea abies) din zona montană, uneori și în pădurile de foioase
|
BAZIDIOCARPUL: inițial în formă de ou, mai târziu plan-convexă, cu diametrul de 7-10 (20) cm; cuticula este brună, brun-gălbuie, brun-cenușie, cenușie, acoperită cu resturi de văl gălbui, pufoase
LAMELELE: libere; la început albe, apoi palid gălbui
PICIORUL: alb, tomentos-fibrilos, înalt de 10-25 cm și gros de 1,5-2 cm; la bază bulbos și cu resturi de volvă galbene fragmentate în inele circulare, cu un inel albicios cu marginea galbenă
|
 |
 |
 |
|||
 |
 |
 |
|||
 |
| Referinţe: | |
| ● | Agoroaei L. (2005). Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele din Nordul Moldovei. Raport de cercetare Grant CNCSIS, tip A, cod 1221. Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie. Număr Special: 1-28 |
| ● | Ciobanu G. (2010). Intoxicaţia acută cu ciuperci necomestibile şi otrăvitoare. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei - Ştiinţe Medicale 3(26) |
| ● | Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 203 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu