Bazidiocarpul: cărnos, la început convex, apoi campanulat până la plan-convex, cu diametrul de 3-12 cm; cuticula subţire, separabilă, cu nuanţe rozii (palid roziu-carneu, roz-portocaliu deschis, crem-roziu), este netedă pe vreme uscată şi vâscoasă pe vreme umedă; carnea este rozalie sub cuticulă
Lamelele: subdecurente, apoi adnate; dese, subţiri, inegale, cu aspect ceros; iniţial albe, ulterior crem-rozii
Piciorul: subţiat la vârf, cu porţiunea îngroşată adesea îngropată în sol, crem-albicios; ajunge la 5-12 cm înălţime şi 20-30 mm grosime
Fructificaţie: martie-octombrie
Ecologie: micorizantă; se dezvoltă împrăştiat sau în grupuri pe solurile pădurilor de conifere (în special sub Abies alba, Pinus)
Specii similare:
• Hygrophorus russula, care are pălăria cu nuanţe roşiatice până la rozii, adeseori cu dungi sau pete mai întunecate; creşte în păduri de foioase
• Hygrophorus poetarum, care are pălăria palid portocalie până la portocaliu-maronie; creşte în păduri de foioase
• Hygrophorus nemoreus, care are pălăria palid portocalie, cu fibrile radiale mai închise la culoare; creşte în păduri de foioase
Comestibilitate: este considerată comestibilă, de o calitate mediocră datorită mirosului de răşină; carnea este tare, albă, cu gust acru; pot fi consumate exemplarele tinere, după îndepărtarea cuticulei şi fierbere
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu