Hygrocybe conica

Toxicitate: otrăvitoare → tulburări gastrointestinale

Hygrophoraceae

Bazidiocarpul: iniţial conic, cu vârful ascuţit, cu colorit roşu viu până la portocaliu-roşcat, la maturitate convex, cu diametrul de 2-5 cm (rareori mai mare), cu colorit portocaliu până la portocaliu-gălbui, iar în final începe să se înnegrească începând de la centru înspre margine; este vâscos pe vreme umedă Lamelele: adnate până la libere; inegale, iniţial palid gălbui, ulterior galben-portocalii şi în final negricioase Piciorul: cilindric, uşor detaşabil de pălărie, gălbui, galben-portocaliu, cu baza albicioasă; prin rupere, se colorează în negru; ajunge la 3-10 cm înălţime şi 4-10 mm grosime Fructificaţie: iulie-noiembrie Ecologie: se dezvoltă solitar sau în grupuri mici, imediat după perioadele de ploaie, în vecinătatea pădurilor de conifere din zonele montane (pe marginea drumurilor forestiere, pe pajişti umbrite şi umede) Specii similare: • Hygrocybe chlorophana, care are pălăria cu colorit galben-limoniu • Hygrocybe punicea, care are pălăria roşie-sângerie până la roşie-negricioasă; se dezvoltă pe pajişti montane umede • Hygrocybe nigrescens, care are la început pălăria conică, rotunjită la vârf; se dezvoltă sub Quercus • Hygrocybe coccinea, care are la început pălăria campanulată, ulterior aplatizată, cu colorit roşu-portocaliu aprins Toxicitate: este o ciupercă toxică, al cărei consum poate provoca disconfort gastrointestinal; carnea portocaliu-roşiatică, fragilă, se colorează încet în negru în contact cu aerul

  Referinţe:

●	Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Heterobasidiomycetes. Tricholomatales. Version 2.1: 16-17
●	Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 139
●	Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L. J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 145-147
●	Karadelev M., Miteva S., Stojkoska K. (2004). Checklist of humano-toxic macromycetes in the Republic of Macedonia. Proceedings of 2nd Congress of Ecologist of the Republic of Macedonia with International Participation. Skopje 6: 472-478
●	Kummer P. (1871). Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichen und sichern Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze: mit Ausnahme der Schimmel - und allzu winzigen Schleim - und Kern-Pilzchen. Zerbst: Verlag von E. Luppe's Buchhandlung: 111
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 96
●	Massee G. (1902). European Fungus Flora: Agaricaceae. Duckworth & co. London: 78
●	Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 101-102
●	Murrill W. A. (1912). The Agaricaceae of the Pacific Coast-II. Mycologia 4(5): 231-262
●	de Oliveira P. (2009). Mushroom poisoning. Sociedade Portuguesa de Medicina Interna. Medicina Interna 16(4): 232-238
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 154