Chlorophyllum rhacodes

Shaggy parasol

Agaricus rhacodes Vittad. 1835, Lepiota rhacodes (Vittad.) Quél. 1872, Macrolepiota rhacodes (Vittad.) Singer 1951

Comestibilă condiționat

Agaricaceae

COMESTIBILITATE: comestibilă (excelentă), numai dacă este bine gătită și numai pălăriile tinere FRUCTIFICAȚIE: mai-noiembrie ECOLOGIE: saprofită; creşte solitar, împrăştiat sau în grupuri pe solul pădurilor de conifere, în grădini, parcuri, mai rar în pădurile de foioase DĂUNĂTORI: carpozoamele sunt atacate de larvele unor diptere Mycetophilidae

BAZIDIOCARPUL: cărnos, inițial în formă de ou, ulterior convex şi uşor umbonat, apoi în formă de umbrelă, cu diametrul de 10-20 cm; cuticula inițial ± netedă, crem-albicioasă, apoi bej-maronie, acoperită cu solzi groşi, maronii, concentrici; prin tăiere, carnea se colorează în roşu sau maroniu şi eliberează un miros plăcut LAMELELE: libere; distanţate, albicioase, pătate cu roşu mai târziu; prin strivire devin roşiatice PICIORUL: bulbos la bază, fistulos, înalt de 10-20 cm, gros de 1-2 cm; cu inel dublu, membranos, adesea mobil

SPECII SIMILARE: Macrolepiota procera, la care piciorul este acoperit cu numeroşi solzi bruni, dispuşi în benzi transversale neregulate ce-i conferă aspectul de piele de şarpe; Lepiota clypeolaria, la care piciorul este uşor separabil de pălărie, alb-cenuşiu, cu un inel floculos, mobil, nepersistent și este acoperit cu resturi de văl sub inel, ceea ce-i conferă un aspect floculos-lânos CARNEA: deşi este o specie comestibilă, este bine de evitat deoarece conţine o serie de toxine care pot produce un puternic disconfort gastric atunci când este

consumată în stare crudă sau nu este suficient de bine gătită; se consumă doar pălăria, carnea din picior fiind fibroasă; este folosită la prepararea supelor, dar poate fi deshidratată şi folosită peste 1-2 ani

►bazidiocarpi maturi

Referinţe:
●	del Conte A., Lassoe T. (2008). The edible mushroom book. DK Publishing: 54
●	Karadelev M., Miteva S., Stojkoska K. (2004). Checklist of humano-toxic macromycetes in the Republic of Macedonia. Proceedings of 2nd Congress of Ecologist of the Republic of Macedonia with International Participation. Skopje 6: 472-478
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 91
●	Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 144
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 275
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 214
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84
●	Tagliavini O., Tagliavini R. (2003). Atlante dei funghi commestibili della Basilicata. Seconda edizione. Consiglio Regionale della Basilicata: 132