Boletus aereus

Comestibilitate: excelentă

Boletaceae

Bazidiocarpul: iniţial semisferic, ulterior convex, la maturitate aplatizat, cu diametrul de 5-15 (uneori 20-35) cm; cuticula este detaşabilă de pălărie, netedă, catifelată, de culoare brun închis până la aproape neagră la exemplarele tinere, castanie, brun deschis, brun-oliv mai târziu Tuburile: iniţial, tuburile şi porii sunt de culoare albă, la maturitate devenind gălbui până la galben-verzui; tuburile se desprind uşor de carnea pălăriei Piciorul: robust, plin, acoperit în partea superioară cu o reţea fină de linii, cu aspect reticulat; are colorit bej-maroniu, gălbui-maroniu, cu numeroase pete brun-roşiatice; cilindric, uneori mai mult sau mai puţin îngroşat la bază, cu înălţimea de 6-15 cm şi diametrul de 3-8 cm Fructificaţie: iulie-octombrie Ecologie: ectomicorizantă; creşte de obicei solitar, în pădurile de foioase, printre frunzele uscate de pe sol, formând relaţii simbiotice cu rădăcinile arborilor (Quercus, mai rar Fagus); este o specie iubitoare de căldură Specii similare: • Boletus edulis, care are zona marginală a pălăriei albă, iar piciorul este acoperit în partea superioară cu o reţea fină, de linii albicioase • Tylopilus felleus, care are piciorul acoperit cu o reţea densă de linii maronii asemeni unei plase de pescuit • Boletus pinophilus, care are cuticula pălăriei de culoare maronie cu tentă roşcată, piciorul îngroşat la bază şi acoperit cu o reţea de linii roşu-maronii, albicios în partea superioară • Boletus reticulatus, care are pălăria de culoare mai deschis albă, crem-maronie, ocru-maronie, iar piciorul, îngroşat la partea inferioară, este acoperit în totalitate de o reţea bine conturată, neregulată, de linii albicioase şi maronii, cu aspect reticulat Dăunători: larvele unor specii de diptere micetofile şi de coleoptere se hrănesc şi se dezvoltă în stratul himenal şi în picior; uneori corpurile de fructificaţie sunt atacate de melci Comestibilitate: excelentă; carnea este compactă, foarte tare, de culoare albă şi nu-şi schimbă culoarea în contact cu aerul; are gust şi miros plăcut

Bazidiocarpi maturi

  Referinţe:

●	Beugelsdijk D .C. M., van der Linde S., Zuccarello G. C., den Bakker H. C., Draisma S. G. A., Noordeloos M. E. (2008). A phylogenetic study of Boletus section Boletus in Europe. Persoonia 20: 1-7
●	Bulliard P. (1789). Herbier de la France, ou Collection complette des plantes indigenes de ce royaume; Avec leurs détails anatomiques, leurs propriétés, et leurs usages en medecine. Tome 9. Paris, Chez l'auteur, Didot, Debure, Belin: 385
●	García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 95
●	Karsten P. A. (1882). Bidrag till kännedom av Finlands natur och folk Haft.37: 5
●	Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 184-185
●	Olivier J.M., Guinberteau J., Rondet J., Momoun M. (1997). Vers l'inoculation contrôlée des cepes et bolets comestibles. Revue Forestieere Française XLIX
●	Poleac E., Ceianu I., Bahrim M., Dumitrescu E., Marcoiu A. (1974). Contribuţii la bioecologia principalilor dăunători la Boletus edulis Bull. ex Fr., Boletus aereus Bull. ex Fr. şi Cantharellus cibarius Fr. Analele ICAS 30(1): 209-230
●	Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 567-568
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 270
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84