miercuri, 31 decembrie 2014

Boletus aereus

Bronze bolete, Dark cep, Queen bolete
Suillus aereus (Bull.) Kuntze 1898, Tubiporus aereus (Bull.) P. Karst. 1882

 
 Comestibilă
Boletaceae   

COMESTIBILITATE: comestibilă (excelentă)
FRUCTIFICAȚIE: iulie-octombrie
ECOLOGIE: ectomicorizantă; creşte de obicei solitar, uneori împrățtiat sau în grupuri, în pădurile de foioase, printre frunzele uscate de pe sol, sub Quercus, mai rar Fagus; este o specie iubitoare de căldură
DĂUNĂTORII: larvele unor specii de diptere micetofile şi de coleoptere se hrănesc şi se dezvoltă în stratul himenal şi în picior; uneori corpurile de fructificaţie sunt atacate de melci

BAZIDIOCARPUL: iniţial semisferic, ulterior convex, la maturitate aplatizat, cu diametrul de 5-15 (uneori 20-35) cm; cuticula detaşabilă, netedă, catifelată, brun închis până la aproape neagră la exemplarele tinere, castanie, brun deschis, brun-oliv mai târziu
TUBURILE: la început, tuburile şi porii albi, la maturitate gălbui până la galben-verzui, nu-și schimnă culoarea prin apăsare; tuburile se desprind uşor de carnea pălăriei

Boletus aereus DSC39990

Boletus aereus DSC161413

Boletus aereus DSC39994

SPECII SIMILARE: Boletus edulis, care are zona marginală a pălăriei albă, iar piciorul este acoperit în partea superioară cu o reţea fină, de linii albicioase; Boletus reticulatus, care are pălăria albă, crem-maronie, ocru-maronie, iar piciorul, îngroşat la partea inferioară, acoperit în totalitate de o reţea bine conturată, neregulată, de linii albicioase şi maronii, cu aspect reticulat; Boletus pinophilus, care are cuticula pălăriei maronie, cu tentă roşcată, piciorul îngroşat la bază şi acoperit cu o reţea de linii roşu-maronii, albicios în

partea superioară; Tylopilus felleus, care are piciorul acoperit cu o reţea densă de linii maronii asemeni unei plase de pescuit
PICIORUL: robust, plin, acoperit în partea superioară cu o reţea fină de linii, cu aspect reticulat; bej-maroniu, gălbui-maroniu, cu numeroase pete brun-roşiatice; cilindric, uneori mai mult sau mai puţin îngroşat la bază, înalt de 6-15 cm şi gros de 3-8 cm

Boletus aereus DSC39993





CARNEA: compactă, groasă, foarte tare, albă, gust şi miros plăcut, nu-şi schimbă culoarea în contact cu aerul; se poate consuma în stare crudă sau poate fi tăiată felii și gătită pane, sotată în unt, folosită ca ingredient în salate; poate fi conservată prin uscarea feliilor tăiate subțire

BAZIDIOCARPUL: cărnos, neted, cu diferite nuanţe de galben (palid gălbui, galben viu, galben-portocaliu până la portocaliu, palid galben-roziu), la început sferic, ulterior întins şi adâncit la centru, în formă de pâlnie, cu marginile neregulat ondulate şi diametrul de 3-9 (15) cm

Referinţe:
Arora D. (1986). Mushrooms demystified. Ten Speed Press: 531
Associazione Micologica Italiana Naturalistica Telematica (2018). Tutto Funghi. Cercali, Conoscerli, Raccoglierli. Giunti Editore S.p.A.: 328-329
Beugelsdijk D.C.M., van der Linde S., Zuccarello G.C., den Bakker H.C., Draisma S.G.A., Noordeloos M.E. (2008). A phylogenetic study of Boletus section Boletus in Europe. Persoonia 20: 1-7
Bulliard P. (1789). Herbier de la France, ou Collection complette des plantes indigenes de ce royaume; Avec leurs détails anatomiques, leurs propriétés, et leurs usages en medecine. Tome 9. Paris, Chez l'auteur, Didot, Debure, Belin: 385
Cetto B. (1978). I Funghi dal Vero. Vol.1. 10° Edizione. 497
Courtecuisse R., Duhem B. (2011). Guide des champignons de France et d'Europe: 1-544
Dann G. (2017). Edible Mushrooms. A Forager’s Guide to the Wild Fungi of Britain and Europe UIT Cambridge Ltd.: 1-526
García Bona L.M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 95
Jordan P. (2015). Field Guide to Edible Mushrooms of Britain and Europe Bloomsbury Publishing Plc.: 39
Karsten P.A. (1882). Bidrag till kännedom av Finlands natur och folk Haft.37: 5
La Chiusa L. (2020). Guida completa al riconoscimento dei funghi. Giunti Editore S.p.A.: 234
Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 184-185
Olivier J.M., Guinberteau J., Rondet J., Momoun M. (1997). Vers l'inoculation contrôlée des cepes et bolets comestibles. Revue Forestieere Française XLIX
Palazón Lozano F. (2001). Setas para todos Pirineos, Península Ibérica. Pirineo: 596
Poleac E., Ceianu I., Bahrim M., Dumitrescu E., Marcoiu A. (1974). Contribuţii la bioecologia principalilor dăunători la Boletus edulis Bull. ex Fr., Boletus aereus Bull. ex Fr. şi Cantharellus cibarius Fr. Analele ICAS 30(1): 209-230
Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 567-568
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 270
Sánchez Rodríguez J. A. (2004). Guía de Hongos de la Provincia de Ávila. Ávila: Diputación Provincial de Ávila: 122
Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu