Stereum hirsutum

Bazidiocarpul: în formă de pâlnie, evantai, semicircular, reniform, subţire, de consistenţă coriacee, elastic, întins pe substrat sau cu marginile răsucite; suprafaţa superioară este acoperită cu peri aspri, erecţi şi are colorit gălbui, cenuşiu-gălbui, cu zone concentrice, cu marginea galben-portocalie sau roşcată Trama: suprafaţa inferioară este lipsită de pori, netedă, de culoare palid gălbuie, galben-portocalie, ocru, brun-gălbuie Piciorul: lipseşte Fructificaţie: tot timpul anului Ecologie: saprofită; creşte în grupuri, imbricat, pe ramuri căzute, buşteni, cioate, trunchiuri în descompunere de foioase (Quercus, Fagus, Carpinus, Alnus, Fraxinus, Betula, Populus, Castanea sativa, Aesculus hippocastanum, Acer, Tilia, Ulmus şi altele), producând un putregai albicios; uneori atacă şi viţa-de-vie (Vitis vinifera) ducând la apariţia aşa-numitei "esca", una dintre cele mai distructive boli ale viţei-de-vie; este o specie lignicolă, care a fost foarte des identificată pe elementele din lemn ale caselor (pereţi, grinzi de susţinere, scări, şindrilele de pe acoperiş), garduri, fiind un agent important ce contribuie la deteriorarea construcţiilor din lemn Specii similare: • Trametes versicolor, la care suprafaţa fertilă are numeroşi pori uşor vizibili • Lenzites betulina, la care suprafaţa fertilă este formată din lamele Dăunători: au fost observate exemplare adulte de diptere (Ditomyiidae, Mycetophilidae) pe carpofori Importanţă: cercetările au demonstrat că este o ciupercă ce conţine o serie de compuşi cu proprietăţi antimicrobiene

  Referinţe:

●	Bernicchia A. (2001). A checklist of Corticioid, Polyporoid and Clavaroid fungi (Basidiomycotina) from the Emilia-Romagna region, Italy. Sydowia 53(1): 1-33
●	Bîrsan C., Tănase C., Mititiuc M. (2009). Lignicolous Macromycetes from Giumalău Secular Forest (Eastern Carpathians). Analele Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava. Secţiunea Silvicultură. Serie nouă. 1
●	Cojocariu A., Tănase C. (2010). Macromycetes identified on the construction wood of historical monuments from Moldavia and causes of their development. Journal of Plant Development 17: 63-68
●	Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 64
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 265
●	Ranadive K. R., Belsare M. H., Deokule S. S., Jagtap N. V., Jadhav H. K., Vaidya J. G. (2013). Glimpses of antimicrobial activity of fungi from World. Journal on New Biological Reports 2(2): 142-162
●	Safonov M. A. (2006). Wood-inhabiting aphyllophoroid fungi of the Southern Preurals (Russia). Mycena 6: 57-66
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 91
●	Sardariu O. A., Mititiuc M. (2009). Contributions to the study of macromycetes in the Unsu Forest, Iaşi County. Analele ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, Secţiunea a II-a, Biologie vegetală 55(2): 137-143
●	Ševčík J. (2003). Insects associated with wood-decaying fungi in the Czech and Slovak Republics: a review of present knowledge. Acta Facultatis Rerum Naturalium Universitas Ostraviensis, Biologica-Ecologica 9: 159-165
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84
●	Spaulding P. (1961). Foreign Diseases of Forest Trees of the World: An Annotated List. Agriculture Handbook no.197. U.S. Department of Agriculture