Fomes fomentarius

Hoof fungus, Ice man fungus, Tinder fungus

Agaricus fomentarius L. 1753, Boletus fomentarius L. 1753, Pyropolyporus fomentarius (L.) Teng 1963

Necomestibilă

Polyporaceae

COMESTIBILITATE: necomestibilă FRUCTIFICAȚIE: tot timpul anului ECOLOGIE: parazită, uneori saprofită; creşte solitar, uneori în număr mare pe acelaşi trunchi, pe lemn de foioase, foarte rar pe conifere, producând un putregai albicios; cel mai adesea poate fi întâlnită pe fag (Fagus) (atât pe trunchiurile vii, cât şi pe cioatele şi pe buştenii în descompunere), uneori atacând şi alte specii: Populus, Ulmus, Aesculus hippocastanum, Robinia pseudoacacia, Carpinus, Fraxinus; trăiește circa 30 de ani

BAZIDIOCARPUL: în formă de copită, lat de 5-40(60) cm, adânc de 3-25 cm şi înalt de (2)5-20(25) cm; partea superioară acoperită de o crustă tare cu grosimea de 1-2 mm, inițial netedă, apoi brăzdată de şanţuri concentrice, gri-albicioasă, cenuşie, brun-închisă PICIORUL: absent TRAMA: tare, suberoasă, compactă, fibroasă, brun-ruginie până la brun-roşcată; tuburile, lungi de 2-6 mm, stratificate; porii sferici, foarte mici (de 0,2-0,4 mm diametru), inițial albicioși, crem, apoi maronii

SPECII SIMILARE: poate fi confundată destul de uşor cu Phellinus igniarius, Fomitopsis pinicola, unele specii de Ganoderma IMPORTANȚĂ: este o ciupercă foarte cunoscută pentru capacitatea sa de a iniţia focul, fiind folosită de foarte mult timp, împreună cu cremenea şi amnarul, la aprinderea focului în absenţa chibritelor; în Evul Mediu, din tramă se prepara iasca, prin fierberea şi înmuierea în nitrat de potasiu KNO3; în 1991, în Alpii Tyrolieni, a fost descoperită mumia unui umanoid din Epoca Bronzului (denumit Ötzi), care a trăit acum 5.000 de ani şi care avea asupra sa câteva fragmente de Fomes fomentarius, pe care se presupune că le folosea la aprinderea focului; menţionată pentru prima dată în secolul V î.Hr., de către Hippocrate, pentru proprietăţile sale medicinale: tratarea

externă a organelor inflamate şi cauterizarea rănilor; în localitatea Corund (jud. Harghita) din România, în urma unui tratament special, din tramă se confecţionează obiecte de artizanat (pălării, şepci, semne de carte, genţi); pentru acest lucru, carpoforii sunt culeşi în anumite perioade ale anului, uscaţi la soare, fierţi şi apoi prelucraţi, obiectele astfel realizate având aspect de piele de căprioară sau de catifea; în secolele XVIII şi XIX, a fost folosită pe post de pansament şi bandaj hemostatic; în unele ţări, fumul rezultat din arderea carpoforilor uscaţi, este folosit de apicultori pentru efectul său calmant asupra albinelor; în Slovenia, trama uscată este folosită pentru aducerea luminii sfinte din biserici în casele oamenilor; în unele ritualuri religioase, trama uscată este utilizată pe post de tămâie

DĂUNĂTORI: au fost observaţi vizitând sporocarpii adulţii unor specii de coleoptere (Anobiidae, Latridiidae, Tenebrionidae, Trogossitidae, Leiodidae, Nitidulidae, Ciidae), himenoptere (Ichneumonidae, Braconidae,

Perilampidae), diptere (Heleomyzidae, Mycetophilidae); larvele unor specii de fluturi se hrănesc în interiorul corpurilor de fructificaţie (Tineidae)

►bazidiocarpi maturi

►bazidiocarpi tineri

►bazidiocarpi atacaţi de dăunători

►utilizări

Referinţe:
●	Bernicchia A., Venturella G., Saitta A., Gorjón S. P. (2007). Aphyllophoraceous wood-inhabiting fungi on Fagus sylvatica in Italy. Mycotaxon 101: 229-232
●	Disney R. H. L., Pagola-Carte S. (2009). Two new species of Megaselia Rondani (Diptera: Phoridae) attracted to brackey fungi (Polyporaceae) in Spain. Heteropterus Revista de Entomología 9(2): 87-95
●	Gérault A. (2006). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Homobasidiomycetes (Hymenochaetales, Lachnocladiales, Ganodermatales, Poriales, Polyporales, Schizophyllales): 51 Version 1.0.
●	Gregori A. (2013). Medicinal mushrooms native to Slovenia. Acta Biologica Slovenica. 55(2): 9-22
●	Greville R. K. (1824). Flora Edinensis or a description of plants growing near Edinburgh, arranged according to the Linnean System, with a concise introduction to the natural orders of the Class Cryptogamia, and illustrative plates. Edinburgh: 400-401
●	Hågvar S. (1999). Saproxylic beetles visiting living sporocarps of Fomitopsis pinicola and Fomitopsis fomentarius. Norwegian Journal of Entomology 46: 25-32
●	Jonsell M., Nordlander G. (1995). Field attraction of Coleoptera to odours of the wood-decaying polypores Fomitopsis pinicola and Fomes fomentarius. Annales Zoologici Fennici 32: 391-402
●	Jonsell M., Nordlander G. (2002). Insects in polypore fungi as indicator species: a comparison between forest sites differing in amounts and continuity of dead wood. Forest Ecology and Management 157: 101-118
●	Jonsson B. G., Kruys N., Ranius T. (2005). Ecology of Species Living on Dead Wood - Lessons for Dead Wood Management. Silva Fennica 39(2): 289-309
●	Kula E., Boháč J., Jelínek J. (1999). Insect fauna of selected polypore fungi on birch stems in northern Bohemia. Miscellania Zoologica 22.1: 75-85
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 46
●	Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 72-73
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 254-255
●	Rukke B. A. (2002). Fungivorous beetles in basidiocarps of Fomes fomentarius respond differently to microhabitat variables. European Journal of Entomology 99: 43-52
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 126
●	Schigel D. P. (2011). Polypore-beetle associations in Finland. Annales Zoologici Fennici 48: 319-348
●	Ševčík J. (2003). Insects associated with wood-decaying fungi in the Czech and Slovak Republics: a review of present knowledge. Acta Facultatis Rerum Naturalium Universitas Ostraviensis, Biologica-Ecologica 9: 159-165
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84