duminică, 3 noiembrie 2013

Coprinopsis atramentaria


  Toxicitate: otrăvitoare
Psathyrellaceae     
Coprinopsis atramentaria DSC26298
Coprinopsis atramentaria DSC26301

Bazidiocarpul: are marginile striate; la început în formă de clopot, după care se aplatizează şi se crapă; are diametrul de 3-7 cm, înălţimea de 5-8 cm, culoarea cenuşie sau brun-cenuşie până la cenuşiu-gălbuie şi este brăzdat de o serie de şanţuri radiale
Lamelele: libere; sunt subţiri, foarte dese, iniţial albicioase, apoi cenuşii, brun-purpurii şi ulterior negre, în final se lichefiază
Piciorul: albicios sau uşor cenuşiu, fibros, gol pe dinăuntru; are înălţimea de 6-12 cm  şi grosimea 5-10 mm
Fructificaţie: mai-noiembrie
Ecologie: saprofită; se dezvoltă în grupuri, care apar imediat după ploaie la marginea pădurilor, parcurilor, grădinilor
Comestibilitate: se pot consuma numai pălăriile exemplarelor foarte tinere, care trebuiesc preparate la foarte scurt timp după ce au fost culese
Toxicitate: carnea subţire, cu colorit palid cenuşiu, fibroasă, devine otrăvitoare dacă este consumată împreună cu alcool, datorită coprinei (o toxină care inhibă metabolismului alcoolului etilic, provocând simptomele unei intoxicaţii cu alcool); simptomele apar după 5-10 minute de la consumul de alcool şi constau în: înroşirea feţei, greaţă, vărsături, stări de indispoziţie, agitaţie; aceste simptome pot apărea chiar şi atunci când este consumată o cantitate mică de alcool în decurs de 72 de ore de la ingerarea ciupercilor; studiile au arătat că este o specie care are proprietăţi antibacteriene şi antimicrobiene


Coprinopsis atramentaria DSC26303
Coprinopsis atramentaria DSC26300


  Referinţe:
Ciobanu G. (2010). Intoxicaţia acută cu ciuperci necomestibile şi otrăvitoare. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei - Ştiinţe Medicale 3(26): 15
Demirel K., Uzun Y., Kaya A. (2004). Some Poisonous Fungi of East Anatolia. Turkish Journal of Botany 28: 215-219
Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L.J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 105, 114, 199
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 144
Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 154-156
Money Nicholas P. (2011). Mushroom. Oxford University Press: 129
Osuji C. N., Nwabueze E. U., Akunna T. O., Ahaotu E. O. (2013). Nutritional Composition and Antibacterial Activity of Indigenous Edible Mushroom Coprinopsis atramentaria. International Journal of Applied Sciences & Engineering 1(2): 61-65
Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 279
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 219

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu