|
Bazidiocarpul: are marginile striate; la început în formă de clopot, după care se aplatizează şi se crapă; are diametrul de 3-7 cm, înălţimea de 5-8 cm, culoarea cenuşie sau brun-cenuşie până la cenuşiu-gălbuie şi este brăzdat de o serie de şanţuri radiale
Lamelele: libere; sunt subţiri, foarte dese, iniţial albicioase, apoi cenuşii, brun-purpurii şi ulterior negre, în final se lichefiază
Piciorul: albicios sau uşor cenuşiu, fibros, gol pe dinăuntru; are înălţimea de 6-12 cm şi grosimea 5-10 mm
Fructificaţie: mai-noiembrie
Ecologie: saprofită; se dezvoltă în grupuri, care apar imediat după ploaie la marginea pădurilor, parcurilor, grădinilor
Comestibilitate: se pot consuma numai pălăriile exemplarelor foarte tinere, care trebuiesc preparate la foarte scurt timp după ce au fost culese
Toxicitate: carnea subţire, cu colorit palid cenuşiu, fibroasă, devine otrăvitoare dacă este consumată împreună cu alcool, datorită coprinei (o toxină care inhibă metabolismului alcoolului etilic, provocând simptomele unei intoxicaţii cu alcool); simptomele apar după 5-10 minute de la consumul de alcool şi constau în: înroşirea feţei, greaţă, vărsături, stări de indispoziţie, agitaţie; aceste simptome pot apărea chiar şi atunci când este consumată o cantitate mică de alcool în decurs de 72 de ore de la ingerarea ciupercilor; studiile au arătat că este o specie care are proprietăţi antibacteriene şi antimicrobiene
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu