|
Bazidiocarpul: are iniţial formă de ou alungit, apoi devine conic, la maturitate fiind asemeni unui clopot, brăzdat de numeroase nervuri subţiri radiale, cu diametrul de 3-7 cm şi înălţimea de 7-12 cm; are colorit brun-cenuşiu închis, gri-sepia, castaniu şi este acoperit de resturi neregulate de văl universal alb-argintii, palid cenuşii, bej-crem, ocru-cenuşii, care se separă în mici pete pe măsură ce pălăria se dezvoltă; la exemplarele tinere este acoperit în întregime de numeroase scvame mari, dese, albicioase; are carnea albă, subţire, fragilă, cu miros neplăcut de bitum
Lamelele: adnate sau libere; foarte dese, de culoare albă, mai târziu roşcate; la maturitate devin negricioase şi se lichefiază
Piciorul: cenuşiu-albicios, adesea îngroşat la bază, acoperit cu mici floculozităţi, gol pe dinăuntru; are înălţimea de 10-20 cm şi grosimea de 7-15 mm
Fructificaţie: iulie-octombrie
Ecologie: saprofită; creşte în mici grupuri, pe solurile calcaroase, solurile bogate în humus din pădurile de foioase (sub Fagus, Quercus)
Specii similare:
• Coprinus comatus, la care exemplarele tinere sunt acoperite de numeroase scvame albicioase
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu