duminică, 20 octombrie 2013

Russula delica

Milk white brittlegill
Lactarius exsuccus W.G. Sm. 1873, Russula porollamellata Melzer ex Pilát 1958

 
 Comestibilă condiționat
Russulaceae   

COMESTIBILITATE: comestibilă (bună)
FRUCTIFICAȚIE: iulie-octombrie
ECOLOGIE: micorizantă; creşte în grupuri, pe solul pădurilor de conifere sau de foioase
SPECII SIMILARE: Lactifluus piperatus, care are pălăria de 10-16 cm diametru, infundibuliformă, crem-albicioasă cu pete roșiatice; Lactifluus vellereus, care are pălăria de 10-25 (30) cm diametru, acoperită cu fibrile fine cu aspect lânos

BAZIDIOCARPUL: cărnos, tare, la început convex, apoi puternic adâncit în centru, la maturitate in formă de pâlnie, de 8-15 (20) cm diametru; cuticula alb murdar, uneori pe margini cu pete ruginii, greu separabilă
LAMELELE: adnate sau uşor decurente; inegale, albe sau albicioase, uneori pe margini cu o uşoară tentă verzuie
PICIORUL: cilindric, neted, tare; scurt, robust, albicios, apoi maroniu; are înălţimea de 2-6 cm şi grosimea de 1-4 cm

Russula delica DSC26465

Russula delica DSC26468

Russula delica DSC40529

CARNEA: foarte tare, albă, nu-şi schimbă culoarea prin rupere; se pretează foarte bine conservării, cu sare sau în ulei, murării, pentru a fi consumată mai târziu; are

proprietăţi antimicrobiene şi antioxidante ca urmare a conţinutului de fenoli, acid ascorbic, β-caroten şi licopen; poate acumula uneori cantităţi însemnate de metale grele (în special cobalt)

Russula delica DSC25390

Russula delica DSC26969

Russula delica DSC25385
Russula delica DSC40531





Referinţe:
Agoroaei L. (2005). Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele din Nordul Moldovei. Raport de cercetare Grant CNCSIS, tip A, cod 1221. Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie. Număr Special: 16
Cetto B. (1978). I Funghi dal Vero. Vol.1. 10° Edizione. 427
Dann G. (2017). Edible Mushrooms. A Forager’s Guide to the Wild Fungi of Britain and Europe UIT Cambridge Ltd.: 1-526
Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 65
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 168
Pala S.A., Wani A.H., Mir R.A. (2012). Diversity of macrofungal genus Russula and Amanita in Hirpora Wildlife Sanctuary, Southern Kashmir Himalayas. Biodiversitas 13 (2): 69
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 281
Yaltirak T., Aslim B., Ozturk S., Alli H. (2009). Antimicrobial and antioxidant activities of Russula delica Fr. Food and Chemical Toxicology 47: 2052-2056
Yilmaz F., Işiloğlu M., Merdivan M. (2003). Heavy Metal Levels in Some Macrofungi. Turkish Journal of Botany 27: 53

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu