marți, 29 octombrie 2013

Hypholoma lateritium


  Toxicitate: otrăvitoare
Strophariaceae     
Hypholoma lateritium DSC24405
Hypholoma lateritium DSC24572

Bazidiocarpul: la început de formă convexă, apoi turtit; de obicei cu colorit roşu-cărămiziu până la brun-roşcat în centru şi galben-ocru pe margini, neted, uneori cu pete brun-roşcate în centru; la exemplarele foarte tinere, cuticula este acoperită cu resturi de văl foarte subţiri cu aspectul unei cortine; are diametrul de 4-10 cm
Lamelele: adnate, foarte dese; iniţial gălbui, devenind cu timpul cenuşiu-oliv
Piciorul: cilindric, fibros, curbat, cu înălţimea de 5-10 cm şi grosimea de 4-13 mm; este de culoare galben deschis în partea superioară, puţin mai roşcat la bază
Fructificaţie: aprilie-decembrie
Ecologie: saprofită; creşte în grupuri mici pe butuci şi buşteni aflaţi în putrefacţie, în păduri de foioase (în special de stejar), uneori şi de amestec
Comestibilitate: de evitat; comestibilitatea acestei specii este pusă în discuţie, deşi există persoane care prepară în bucătărie exemplarele tinere; carnea de culoare galben deschis până la crem, cu gust oarecum amar, capătă prin gătire o aromă de nuci


  Bazidiocarpi tineri
Hypholoma lateritium DSC24570
Hypholoma lateritium DSC24407
Hypholoma lateritium DSC96280
Hypholoma lateritium DSC99653 Hypholoma lateritium IMG20161022-154929 Hypholoma lateritium DSC125633
Hypholoma lateritium DSC24813


  Bazidiocarpi maturi
Hypholoma lateritium DSC99657
Hypholoma lateritium DSC99654
Hypholoma lateritium DSC99656

  Referinţe:
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 157
Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 291
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 233

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu