Infundibulicybe geotropa

Comestibilitate: bună

Tricholomataceae

Bazidiocarpul: iniţial convex, cărnos, cu marginile răsucite spre interior, apoi aplatizat şi uşor adâncit la centru, în final în formă de pâlnie, întotdeauna umbonat; are diametrul de 4-10(30) cm şi coloritul albicios până la crem-ocru Lamelele: decurente; de culoarea pălăriei Piciorul: este plin, cu textură spongioasă, bulbos la partea inferioară; are înălţimea de 8-15 cm şi grosimea de 2-3 cm Fructificaţie: august-noiembrie Ecologie: saprofită; se dezvoltă adesea în grupuri numeroase legate între ele printr-o reţea complexă de micelii, formând adesea aşa numitele "cercuri de vrăjitoare"; poate fi întâlnită în pădurile mixte Comestibilitate: bună; carnea albă, compactă, elastică are un miros dulce caracteristic de migdale amare; este gătită prin prăjire sau fierbere şi folosită astfel la prepararea tocanelor; uneori este conservată în ulei; există studii care au evidenţiat prezenţa unor compuşi cu acţiune antimicrobiană asupra unor anumite tipuri de microorganisme

  Referinţe:

●	Altuner E. M., Akata I. (2001). Antimicrobial activity of some macrofungi extracts. SAU Fen Bilimleri Dergisi Cilt. 14: 45-49
●	Mincu E. C.,  Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 109
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 181
●	Tagliavini Osvaldo (2012). Funghi della Basilicata / a cura di Osvaldo e Rosario Tagliavini: 204